"Eu sunt Isus, născut Încarnat. Soră mea, am venit să vorbesc cu tine despre criticarea celorlalti. Critica poate fi bună sau rea. Puțini o iau la inima. E bună dacă se spune în contextul găsirii unei soluții pentru un problem continuu. Atunci critica constructivă trebuie păstrată în cadrul cercului de oameni care pot efectua schimbarea."
"Prea des, însă, critică are rădăcinile ei în ceva rea. Acest tip de critică poate vorbi despre păcatele și imperfecțiunile celorlalti. Aceasta este o formă de auto-justiție, pentru că se dă puțin efort descoperirii defectelor proprii, dar mult efort se cheltuie examinând imperfecțiunile celorlalti."
"Mânia ia încă o formă în acest tip de critică. Incapacitatea de a suporta imperfecțiunile celorlalti revelează un defect în Dragoste Sfântă și Umilință Sfântă. Cel care alege pe cine va tolera și cărui să-i fie grațios este mânioas. Mai mult, dacă vezi o imperfectiune în Dragoste Sfântă la altcineva - sau crezi că ai văzut-o - nu vorbi despre ea cu el, ci roagă-te pentru el. Să preia rolul de sfătător spiritual când nu ești unul este trufie."
"O altă capcană în critică este judecarea motivelor comportamentului celorlalti. Nu știi ce se află în inima cuiva - dacă ar fi nevinovătate, ignoranță sau răutate. Odată din nou, evită presupunerea."
"Critica bună constructivă clădește și unește. Critica rea distruge și divide. Fiecare ar face bine să ia la inima punctele pe care vi le-am dat astăzi."