Pace să fie cu voi!
Fiule, spune fraților tăi să se roage, ca totul să fie al lui Dumnezeu, pentru că vremea de convertire se apropie de sfârșit. Oamenii nu mă ascultă și continuă să L ofense pe Domn cu păcatele grave. Faceți penitență, postind pentru frații tăi rebeli, pentru convertirea ta și a tuturor lor, ca Dumnezeu să vă miluiască pe voi și pe lume. Astăzi am venit din ceruri împreună cu Fiul meu Isus și soțul meu Iosif. Astăzi vreau să vedeți acest lucru.
În acel moment am văzut nașterea Sfântului Iosif. Această scenă a fost foarte frumoasă. Sfântul Iosif era un copil mic în brațele mamei sale Rahel și ale tatălui său Iacob. Toat cerul era într-o sărbătoreală. Eran numeroși îngeri în jurul casei. Parea ca aș fi fost transportată în acel moment, ca dacă îl trăiesc acum în viața mea. Știam că Fecioara și Isus trebuie să vină mai târziu, pentru că nașterea Sfântului Iosif anunțase venirea Mamei Salvatorului și a Prințului Păcii pe pământ. Curând după ce această viziune a dispărut mi-a fost arătată o altă scenă: Am văzut pe Sfântul Iosif la vârsta de circa cinci sau șase ani. El era la ușa casei sale și în stradă treceau niște soldați, purtând un om încuiat. Acestii soldați îl bătau foarte tare pe acest sărac, lovindu-l, târându-l prin strada, trăgându-i părul, bătându-l violent cu o baghetă în spate. Această scenă l-a șocat foarte mult pe Sfântul Iosif copil și pe mine care am văzut tot acest lucru. Acest chip a rămas imprimat în mintea lui și toată noaptea a rămâns rugându-se pentru omul sărac muribund și suferind. În rugăciunile sale Sfântul Iosif L-a cerut pe Dumnezeu să trimită Prințul Păcii în lume, acela de care tatăl său Iacob i l spusese în învățăturile lui că va veni pentru a elibera poporul Israelului. S-a rugat, s-a rugat, s-a rugat cu insistență încât rugăciunile sale erau foarte plăcute lui Dumnezeu. În ziua următoare, copilul Sfânt Iosif a mers acolo unde era omul încuiat. Acest om se afla la câteva minute de casa sa. El trebuia să fie dus într-un alt oraș aceeași zi. Sfântul Iosif nu a putut să se apropie de omul sărac pentru că soldații nu l-au lăsat, dar la câțiva pași depărtare de el l-a privit pe omul sărac. Omul când l-a văzut pe Sfântul Iosif s-a simțit foarte atins în suflet și a simțit o mare pace și liniște. Practic toată durerea pe care o simțise, cauzată de maltratarea primită de la soldați, a dispărut. Numai prin privirea Sfântului Iosif el a putut să primească consolare și să moară în pacea lui Dumnezeu. Prin această viziune am înțeles că deja din tinerețe Dumnezeu îl pregătise pe Sfântul Iosif ca să fie consolatorul nostru și intercesorul în ora aflicțiilor noastre și a morții. Ca el obținuse consolare pentru omul sărac în viziune, așa va obține pentru noi harul lui Dumnezeu pentru cei care i se dedică și răspândesc devoțiunea sa.
Atunci aceasta viziune a dispărut și mi-a fost arătat o altă scenă. Sfântul Iosif apărea deja ca adolescent. El trebuia să fi avut 14 ani. În acel moment el simțea în inima sa o mare bucurie, ceva foarte puternic care îl atragea tot mai mult către Dumnezeu. De fapt, Dumnezeu i-a făcut pe Sfântul Iosif să simtă în inimă prezența Mariei, care fusese deja concepută în pântecele mamei sale Sfânta Ana, dar el nu a înțeles de ce. Acest lucru a rămas necunoscut pentru el, dar prezența Mariei pe lume l-a făcut mai puternic în credință și un om de rugăciune și al lui Dumnezeu. Când Fecioara s-a născut, acesta a fost momentul când el a hotărât să-și consacre virginitatea lui Dumnezeu. Sfântul Iosif s-a dus la templul din Ierusalim cu părinții săi și acolo, în fața altarului Domnului, el a făcut jurămintele de puritate către Dumnezeu fără ca părinții să știe. Aceasta era ceva care izvorâea din adâncurile inimii sale cele mai caste și pe care el o păstra ca un frumos secret între el și Cel Mai Înalt. Adevărat, Dumnezeu îl avea deja în vedere pe Sfântul Iosif și l-a desemnat de la început pentru o astfel de mare misiune, să fie soțul Mariei și tatăl adoptiv al Fiului Său iubit. Sfântul Iosip era treptat pregătit pentru această misiune. După ce am văzut tot acest lucru, viziunea a dispărut. Și Maica Domnului mi-a zis:
...Făți mai cunoscut soțul meu Iosif. El este un mare intercesor în fața lui Dumnezeu pentru cele mai mari dificultăți și aflicții ale voastre. Cel care are recurgere la el și la Inima sa cea mai castă va primi de la Domn grațe mari pentru conversiunea și sfințirea sa, precum și grația mântuirii, căci Domnul privește cu dragoste pe toți cei care onorează Sfântul Iosif cum doresc. Spuneți acest lucru tuturor. Nu pierdeți timp, pentru că acestea sunt vremuri de mari haruri înainte ca cele mari nefericiri să vină asupra lumii. Noi te iubim, noi trei, și suntem întotdeauna alături de tine pentru a-te ajuta. Rugați-vă, rugați-vă, rugați-vă. Să vă ajutăm. Vrem fericirea voastră și ca fiecare dintre voi să primiți gloria cerului și răsplata veșnică.
Atunci Sfântul Iosif mi-a dat această mesaj:
Cei care nu se desprind de lume vor fi duși împreună cu suferințele ce vor veni pe pământ și apoi la suferințe eterne, pentru că nu au primit chemarea lui Dumnezeu către conversiune. Convertește-te, convertește-te, convertește-te!
Atunci Pruncul Iisus a vorbit:
Nu pierdeți timp pentru ca mai târziu să nu plângeți. Vă binecuvântez pe toți: în numele Tatălui, Fiului și Sfântului Spirit. Amen!